Episcopia Vadului (2)

(Augustin Padurean, Teodor Petrican, Vad – studiu monografic, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2004)

Intemeierea

             În lipsa unui hrisov sau a oricărui alt act doveditor, data întemeierii episcopiei nu poate fi stabilită cu exactitate, obligând istoricii să se angajeze în dispute de promovare a unor ipoteze de sorginte logică sau să crediteze tradiţia cu valoare de document. Dificultatea stabilirii unui reper cronologic incontestabil a impus prudenţă, căutarea unor formule ocrotitoare de genul: “tradiţia spune”, „tradiţia afirmă”, “după toate probabilităţile”, “se pare”, “se presupune” etc.

Aşa se face că data exactă a întemeierii episcopiei nu este cunoscută, fiecare autor optând pentru un anumit an sau pentru o anumită perioadă dintr-un interval cronologic de peste o jumătate de veac, cuprins între 1475 şi 1550, considerate ca fiind mai apropiate de data probabilă a întemeierii.

       Potrivit opiniilor până acum exprimate episcopia ar data:

a) din 1475“Între aceste 60 de sate (ale domeniului Ciceu n. n.) se afla şi satul Vad, numit şi Rhaew  unde ŞTEFAN CEL MARE zideşte în anul 1475 o episcopie ortodoxă română…”

b) înainte de 1488 – Biserica episcopiei Feleac  “se presupune a fi fost construită înainte de 1488, iar cea de la Vad cam tot atunci …”

c) prin 1489 sau după“prin 1489 Ştefan a primit Ciceul şi Cetatea de Baltă. Ridicarea bisericii [episcopale] a avut loc, desigur după ce Ştefan cel Mare a ajuns în stăpânirea feudelor amintite”

d) înainte de 1494“Într-un proces dintre egumenul mănăstirii Peri, Ilarie, şi episcopul rutean Ioan de Muncaci, în privinţa jurisdicţiei ierarhice asupra satelor din Maramureş, regele Vladislav dispune la 14 august 1494 ca egumenul Ilarie şi urmaşii săi: “să se poarte cu cinste faţă de episcopul de Muncaci” şi cu “supunere şi ascultare faţă de arhiepiscopia de Transilvania”. Ori, la acea dată, singura episcopie românească de peste Carpaţi era cea de la Vad”

e) sfârşitul sec. XV“…ştim că episcopia întemeiată la Vad în mod statornic pe la sfârşitul veacului XV a fost înfiinţată de vestitul voievod al Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt”

f) pe la 1500 – “Episcopia Vad a fost întemeiată de Ştefan cel Mare pe la anul 1500”

g) între 1490-1504 – mănăstirea Vad a fost înfiinţată “intre anii 1490-1504 când a fost în stăpânirea lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, care face din această mănăstire o episcopie”

h) între 1595-1504“Construită în anul 1488, biserica Sf. Paraschiva din Feleac (jud. Cluj) este un mic, dar armonios edificiu de tip sală. Încă şi mai interesantă se prezintă biserica din satul Vad (jud. Cluj) pe Someş, a cărei dată de construcţie pare a se aşeza în ultimul deceniu al domniei lui Ştefan cal Mare”

i) în prima jumătate a sec. XVI“În prima jumătate a sec. XVI au fiinţat câteva episcopii ortodoxe în Ardeal între care amintim: Episcopia Vadului…”

j) între 1527-1538 sau 1540-1546“Petru Rareş întemeiază episcopia Vadului în inima românismului din acest ţinut…”

Considerăm că lipsa de rigoare în datarea întemeierii episcopiei nu prejudiciază cu nimic nici meritul întemeietorilor, nici valoarea instituţiei, mai ales că toţi autorii sunt de bună credinţă şi au opţiuni argumentate. Apoi, sunt cazuri, cum cel în discuţie, când mai importantă este toleranţa, libertatea căutării, în spiritul celor spuse cu aproape 400 de ani în urmă de bavarezul Rupertus Meldenius (pseudonimul lui Petrus Meiderlinus): in necessariis unitas in dubiis libertas in omnibus caritas (“În cele necesare unitate, în cele îndoielnice libertate, în toate iubire”).


Mihai Berzea (coord.), “Repertoriul monumentelor şi obiectelor de artă din timpul lui Ştefan cel Mare”, Ed. Academică, Buc., 1958, p. 214-256; Marius Porumb, lucr. cit., p. 21;  Constantin şi Dinu Giurescu, lucr. cit., p. 186; Ştefan Pascu, lucr. cit., p. 16

Teodor Herman, lucr. cit., p. 52; D. Georgescu, lucr. cit., p. 89.

Ştefan Pascu, lucr. cit., p. 16.

Mircea Păcurariu, lucr. cit., p. 486-487.

Ioanichie Bălan, lucr. cit., p. 338.

Ioan Lupaş, lucr. cit., p. 93.

Ioan Ciupe, lucr. cit., p. 6.

Ştefan Meteş, lucr. cit., p. 57.

Vasile Drăguţ,  Arta gotică în România”, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1979., p. 177.

Ioan M. Bota, lucr. cit., p. 113.

George Mânzat, lucr. cit., p. 583.

Ioan Vasile Leb, “Teologie şi istorie”, Studii de patristică şi istorie bisericească, Ed. Arhiep., Cluj-Napoca, 1999, p. 132.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: