Episcopia Vadului

(Augustin Padurean, Teodor Petrican, Vad – studiu monografic, Ed. Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 2004)

Intemeietorii

 

               În lipsa unui atestat care să excludă jocul de opinii, istoricii – consacraţi sau amatori – nu împărtăşesc aceeaşi opinie asupra identităţii întemeietorului episcopiei Vad, astfel încât iniţiativa aşezării unui vlădică aici este atribuită fie lui Ştefan cel Mare, fie lui Petru Rareş. Asta în cazul în care certitudinea nu este dezechilibrată de îndoiala prudentă printr-un sau (Ştefan cel Mare sau Petru Rareş), se pare” ( se pare că tot Ştefan cel Mare) sau alte formule mai puţin angajante.

 

A.   Cei mai mulţi îl consideră pe Ştefan cel Mare întemeietor al episcopiei, un inventar al opiniilor dându-le câştig de cauză:

Nicolae Iorga – “Ştefan cel Mare, căpătând Ciceul, întemeia în apropiere, la Vadul Someşului, episcopia Vadului.”

Ioan Lupaş – Episcopia Vad “a fost înfiinţată de vestitul voievod al Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt.

Teodor Herman – “…Ştefan cel Mare zideşte… o episcopie ortodoxă pentru credincioşii din nordul Ardealului…”

Victor Motogna – “Episcopia Vadului, întemeiată de Ştefan cel Mare, a înflorit şi s-a dezvoltat mai ales în cursul domniei lui Petru Rareş.

Ştefan Meteş – “Pentru cele 60 de sate ale domeniului Ciceu Ştefan cel Mare zideşte o biserică măreaţă aşezând în fruntea ei un vlădică…”; “…şi la Vad (…) când a fost în stăpânirea lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei, care face din această biserică o episcopie.”

D. Georgescu – “Episcopia Vadului a fost înfiinţată de Ştefan cel Mare ….”

Ioan Ciupe – “Episcopia Vad a fost întemeiată de Ştefan cel Mare ….”

David Prodan – În 1553 “se menţine încă şi mănăstirea şi episcopia întemeiate de Ştefan cel Mare.

Marius Porumb – “tradiţia afirmă că biserica din Vad a fost construită în timpul lui Ştefan cel Mare. Oricum la sfârşitul domniei lui ea devine sediul unei episcopii.”

Constantin şi Dinu Giurescu – Ştefan cel Mare “a întemeiat mănăstirea de la Vad şi făcu pe egumenul ei episcop peste ţinutul pe care-l stăpânea în Transilvania.”

Mircea Păcurariu – “socotim că tot Ştefan cel Mare (…) a aşezat în mănăstirea de la Vad un episcop.”

Ioanichie Bălan – “tot Ştefan cel Mare, se pare, a înfiinţat la Vad un neam episcopal.”

Ştefan Pascu – “Episcopia Vadului îşi are începutul cu certitudine în vremea marelui Ştefan.”

Constantin Şerban – “Ştefan cel Mare a construit o biserică la Vad,  apoi o episcopie  înzestrată cu venituri la  care s-au adăugat cele acordate de Petru Rareş.”

Ioan Toderaşcu – “În preajma domeniului Ciceu, la Feleac şi la Vad, a ridicat Ştefan cel Mare edificii de cult (…) Ctitoria de la Vad va deveni reşedinţă episcopală.”

B. Alţi câţiva consideră că Petru Rareş este întemeietorul episcopiei:

Zenovie Pâclişanu – Mănăstirea “nu a fost întemeiată de Ştefan cel Mare, cum se crede (deci, pe cale de consecinţă, nici episcopia n. n.), ci de Petru Rareş.”

George Mânzat – “Petru Rareş care adesea locuia cu boierii săi în falnicul castel de pe stânca Ciceului şi cu ocaziuni de acestea arbora pe bastioane steagurile moldovene văzând mulţimea satelor pur româneşti ce împrejmuiau această vale şi având viziunea clară a viitorului elementului românesc din această regiune întemeiază episcopia Vadului în inima românismului din acest ţinut ….”

Ioan M. Bota – “În prima jumătate a sec. XVI (deci între 1501-1550 n. n.) au fiinţat câteva episcopii ortodoxe în Ardeal între care amintim Episcopia Vadului …”  

          Socotim că după atâtea secole de la întemeiere şi după tot ce ştim despre rolul pe care l-a avut în menţinerea unităţii confesionale şi culturale a românilor, problema identităţii întemeietorului mai are doar importanţă academică.

              Important este că prigonita Biserică Ortodoxă din Transilvania a găsit în Ştefan cel Mare şi în vrednicul său fiu şi urmaş, Petru Rareş – indiferent căruia îi revine meritul şi cinstea întemeierii episcopiei – vrednici şi pricepuţi ocrotitori, ştiind ei cât de folos şi de laudă este lor înşişi, neamului şi ţării “să fie spre partea creştinească”- cum zice Miron Costin.


N. Iorga,Istoria nemului românesc din Ardeal şi Ungaria”, Ed. Şt. Enc., Buc., 1989, p.317.

Ioan Lupaş,“Istoria bisericească a românilor ardeleni”, Sibiu, 1918, p. 93

Teodor Herman, “Monografia istorică a Protopopiatului Ortodox Român Dej”, Cluj, 1926, p. 52.

Victor Motogna,“Cetatea Ciceului sub stăpânirea Moldovei”, Dej, 1927, p. 49.

Ştefan Meteş,“Istoria bisericii şi a vieţii religioase a românilor din Transilvania şi Ungaria”, vol. I, Arad, 1918, p. 162; ed II, vol. I, Sibiu, 1935, p. 57.

D. Georgescu, “Istoria B. O. R. pentru clasa a IV a”, ed. VI, Buc., 1938, p. 89.

Ioan Ciupe, “Monografia şcolii primare de băieţi din Dej”, Dej, 1940, p. 6.

David Prodan, “Iobăgia din Transilvania în veacul XVI”, vol II, Buc., 1968, p. 144.

Marius Porumb, “Bisericile din Felec şi Vad, două ctitorii moldoveneşti din Transilvania”, Ed. Mer., Buc., 1968, p. 21.

Constantin şi Dinu Giurescu, “Istoria românilor”, Buc., 1976, vol. II, p. 217.

Mircea Păcurariu, “Istoria B.O.R.”, Buc., 1980, vol. I, p. 487.

Ioanichie Bălan, “Vetre de sihăstrie româneşti”, Buc., 1982, p. 328.

Ştefan Pascu, “Istoricul Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului”. În Monumente istorice şi de artă religioasă din Arhiep. V. F. Cj., 1982, p. 16.

Constantin Şerban,  Teritorii din Transilvania integrate Ţării Româneşti şi Moldovei – expresie a unităţii ţărilor române în evul mediu”. În Studii şi articole de istorie, vol. LVII – LVIII, Buc., 1988, p. 174

Ioan Teodorescu, “Unitatea românească medievală„, vol. I, Buc., 1988, p. 149

Zenovie Păclişanu,  Mărturii istorice„. În Cultura creştină, Blaj, an XVI, nr. 7-8, 1936, p. 394

George Mânzat,  Vechile mănăstiri din ţinutul Someşului”, în Cultura creştină, an XVI, 1936, p. 583

Ioan M. Bota, “Istoria bisericii universale şi a bisericii românilor, de la origini până în zilele noastre”, Cluj Napoca, 1992, p. 113                     

 

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s


%d blogeri au apreciat asta: